[eu m-am saturat de cuvantu' asta]
Seara, femeilor usoare li se face mila.
Si ies la ascultat necunoscuti
Si îi înnoada si îi îmbrobodesc
Si îi ajuta.
e o rusine sa faci sex
nu e o rusine în schimb sa te plângi
de acelasi piure cu friptura de pui pe care
ti-l tot face nevasta-ta.
e o rusine sa faci sex
sa vorbesti despre pacate
e o rusine sa faci pacate
si pacatul e sex
e sex sa furi
e sex sa ucizi
e sex sa preacurvesti
e sex sa-i faci semne deocheate vecinei de la doi
si, dragul meu, era sex atunci când în liceu
copiai la chimie.
nu e sex în schimb
nu e sex sa-ti vinzi mama
sa fii Iuda si Petru si Toma Necredinciosul
în acelasi timp
nu e sex sa furi când si ceilalti fura
pentru ca e sex sa fii fraier.
e sex sa cersesti
sa te spânzuri în credinta
nu e sex sa te rogi
dar nici când înjuri nu e sex
e sex sa faci sex,
e sex sa scrii despre asta
si e sex sa te sinucizi
nu e sex sa-ti lasi copiii sa moara de foame
ori intoxicati cu dioxid de carbon
nu e sex sa fraudezi alegerile si
nu
nu
nu e sex sa fii o tara plina de presedinti
e sex sa scrii si e sex sa nu ai acelasi Dumnezeu
cu toata lumea.
e sex si violenta si sex si crima si sex si politica si sida si deznadejde
si saracie si e gramatica stâlcita si intelect national bleg
si e sex si violenta.
si la proteve si tevere si ne înghit toate toate
si e sex sa nu ne lasam înghititi
Stim cu totii ca e sex sa te ridici si sa pleci
E sex sa emigrezi, domnule. E sex sa emigrezi.
Stim cu totii ca e sex sa fii handicapat si porc si dobitoc si nesimtit.
si e sex sa fii barbat, domnule, e sex sa fii barbat.
si suntem, domnule, suntem sex.
Seara femeilor usoare li se face mila
de tara noastra.
si fac sex cu toate pacatele noastre.
si ne înnoada si ne îmbrobodesc
si noi.... noi nu suntem decât barbati.
duminică, 20 ianuarie 2008
joi, 3 ianuarie 2008
aho aho copii si...nah
aho aho copii si frati,
stati putin si...reflectati.
2008 pare plin de promisiuni daca zicala "ce faci in noaptea dintre ani ai sa faci tot anu". si nu promisiuni care sa incante. simteam nevoia sa va impartasesc ca regret ca nu am ramas in sanul grupului de la UnU de acasa, grupulet/loi in care regasesc mama necesara unei crize adolescentine care inca nu trece. si regret din motive diferite. primu ar fi ca i missed out on all the fun...si acuma..cine stie cunoaste si intelege... apoi pentru ca.. putin dupa despartire..am adormit..pana dimineata ( => se prevede un an mai lenes ca 2007) si cel mai important pentru ca...din acea seara au inceput reflectiile. cand incepeam si eu sa cred in deviza..."it's ok...it's just fine..i just won't think about it". un "la naiba" ar fi bun acum...dar fara suportul vizual al gesticulatiei mele n-are farmec.
So, dragi colegi, colege...de clasa, de scoala, de oras, de betie, de carti, de chiul etcetera... pentru noul si proaspatul 2008, va doresc din tot sufletul..sa aveti sansa sa nu ganditi profund. viata e mai simpatica atunci cand esti naiv...pana te loveste drept in fata...dar pana atunci mai este.
hai noroc ;) ( am sa cer copyright pentru formula )
stati putin si...reflectati.
2008 pare plin de promisiuni daca zicala "ce faci in noaptea dintre ani ai sa faci tot anu". si nu promisiuni care sa incante. simteam nevoia sa va impartasesc ca regret ca nu am ramas in sanul grupului de la UnU de acasa, grupulet/loi in care regasesc mama necesara unei crize adolescentine care inca nu trece. si regret din motive diferite. primu ar fi ca i missed out on all the fun...si acuma..cine stie cunoaste si intelege... apoi pentru ca.. putin dupa despartire..am adormit..pana dimineata ( => se prevede un an mai lenes ca 2007) si cel mai important pentru ca...din acea seara au inceput reflectiile. cand incepeam si eu sa cred in deviza..."it's ok...it's just fine..i just won't think about it". un "la naiba" ar fi bun acum...dar fara suportul vizual al gesticulatiei mele n-are farmec.
So, dragi colegi, colege...de clasa, de scoala, de oras, de betie, de carti, de chiul etcetera... pentru noul si proaspatul 2008, va doresc din tot sufletul..sa aveti sansa sa nu ganditi profund. viata e mai simpatica atunci cand esti naiv...pana te loveste drept in fata...dar pana atunci mai este.
hai noroc ;) ( am sa cer copyright pentru formula )
marți, 1 ianuarie 2008
Deranjare Emotionala :-??
Chestii pe care trebuie sa le spun:
1 LA MULTI ANI, ZAAAAAAAX!
2 Poezica e cica scrisa de Ana Blandiana si se numeste Delir. Din surse confidentiale [Unu]
2' Nu-i nimic bun la televizor, ma uit la dansez pentru tine.
3 Tocmai mi-o plecat rudele maneliste deci sunt fericita.
4 Cadou pentru Oana de anu' nou
5 I need sunshine in a bag.
6 I Love "Ghost"
7 Vreau grefe in parc.
8 Am ore pentru tine.
9 "Porcii trebuie mancati, nu intelesi..."
10 E o singura persoana la care ma gandesc la 5 dimineata.
11 Sunt multi cei carora trebuie sa multumesc.
12 Am si de cerut iertare.
13 Trebuie sa si iert:-??
14 Asculta Whiskey Lullaby.
15
You light, the skies up above me
A star, so bright you blind me
Don't close your eyes
Don't fade away
Don't fade away
Take That- We Can Rule The World :)
16 Watch Satrdust 8->
17 And I sing to myself what a wonderful world. :)
2008 emo si siropos
Eu pentru tine, tu pentru alta
Purtam fiecare o dragoste’n noi,
Dar eu pentru tine, iar tu pentru alta
Si focul ne mistuie crud pe amandoi,
Eu ard pentru tine, tu arzi pentru alta.
Ochii si’n somn ti’I vad delirand,
Dar tu in delir o vezi doar pe alta.
Astept un cuvant, astepti un cuvant
Eu de la tine, iar tu de la alta.
Ce ne ramane acum de facut,
Cand soarta nu stie decat sa dezbine,
Traim fiecare, traim doar iubirea;
Eu pentru tine,
Tu totusi pentru alta!
incep sa postez again. incep cu chestii stupide si totusi dragutze. nah is pitzy wtf :))
cine stie cine o scris poezica asta sa-mi spuna si-l/ si-o iubesc "pana la Duamne-Duamne si-napoi"
Purtam fiecare o dragoste’n noi,
Dar eu pentru tine, iar tu pentru alta
Si focul ne mistuie crud pe amandoi,
Eu ard pentru tine, tu arzi pentru alta.
Ochii si’n somn ti’I vad delirand,
Dar tu in delir o vezi doar pe alta.
Astept un cuvant, astepti un cuvant
Eu de la tine, iar tu de la alta.
Ce ne ramane acum de facut,
Cand soarta nu stie decat sa dezbine,
Traim fiecare, traim doar iubirea;
Eu pentru tine,
Tu totusi pentru alta!
incep sa postez again. incep cu chestii stupide si totusi dragutze. nah is pitzy wtf :))
cine stie cine o scris poezica asta sa-mi spuna si-l/ si-o iubesc "pana la Duamne-Duamne si-napoi"
duminică, 9 decembrie 2007
Butoiu' 3
Mai,
Nu imi mai place “Fetele Gilmore”. Cred ca ma uit din clasa a 9a la serialul asta… sau de cand a inceput si de vreo cateva luni nu il mai suport. Mi s-a spus ca seman cu copchila aia ceea ce nu cred. Ar fi superb, dar ma indoiesc ca am in mine atatea lucruri admirabile pe care ea le poseda. Talentata la scriitura nu am fost vreodata, la Yale.. nu e ca nu pot sa intru ... dar nici macar ambitia sa intru acolo nu mi-o permit, combinatiile ei divine de unde :)).
Nu cred in filme. Cred in schimb in growing up. And I did. Nu stiu daca am evoluat... sau dimpotriva... Mi-am dat seama mai demult... ca involuntar... I let people down. Nu stiu... chiar nu stiu ce faceam intr-a 9a sau a 10a atat de diferit de acu. Stiu, m-am schimbat. Recunosc asta, se simte in tot ce fac. Dar eu ma simt bine acu. Inca nu cred in „imaginea” mea de care trebuie sa am grija. Trebuie sa am grija sa nu fac rau nimanui si in rest... nu sunt datoare nimanui cu nimic.
Nu m-am schimbat pentru ca mi-am propus asta. Am avut norocul... sau nenorocul...luati-o cum va convine... sa dau peste oameni... sau sa dea oameni peste mine care sa ma influenteze in doze mai mari sau mai mici. Nu stiu cat rau mi-au facut, dar stiu ca, involuntar, m-au ajutat sa imi depasesc, nu intru totul e adevarat, niste complexe care inca il mai deranjeaza pe serban spre exemplu ( :)) ) . Nu imi pare rau pentru nimic, inca. :)
Partile bune pe care le vedeati voi mai demult sa stiti ca tot in mine sunt si ca nu le-am pierdut deloc. V-ati gandit ca poate, de vreme ce trece timpul, incepeti voi sa ma cunoasteti mai bine? Ma gandesc ca e normal sa vedeti la inceput ce e bine si frumos in mine. Dar tocmai de aceea sunteti cei mai buni prieteni ai mei. Sa tineti la mine si cand vedeti ca nu sunt perfecta. Si va sunt vesnic recunoscatoare ca ramaneti acolo ca altfel as fi ajuns o alienata de muuulta vreme.
Nu stiu daca va prindeti, dar chiar postul asta e o dovada a faptului ca am evoluat. Sa-mi fi spus voi acu jumate de an ca o sa ajung sa arunc in neantul netului o particica mica, mica din sufletelul meu, cum e asta, as fi ras jumate de zi. Si uite-ma intr-un avant de sinceritate tastand zeci de caractere, pentru unii patetice, e adevarat, pentru mine usuratoare. Daca ati ajuns sa cititi si asta inseamna ca intr-adevar ma iubiti ca eu m-as fi plictisit acu’ jumate de pagina.
Inchei aici. Poate va voi mai scrie mai incolo.
Cu drag,
Ralu
P.S: ma deranjeaza sa vorbesc despre mine cu apelativul „ralu” da’ imi place cand imi spuneti voi asa :) .
Nu imi mai place “Fetele Gilmore”. Cred ca ma uit din clasa a 9a la serialul asta… sau de cand a inceput si de vreo cateva luni nu il mai suport. Mi s-a spus ca seman cu copchila aia ceea ce nu cred. Ar fi superb, dar ma indoiesc ca am in mine atatea lucruri admirabile pe care ea le poseda. Talentata la scriitura nu am fost vreodata, la Yale.. nu e ca nu pot sa intru ... dar nici macar ambitia sa intru acolo nu mi-o permit, combinatiile ei divine de unde :)).
Nu cred in filme. Cred in schimb in growing up. And I did. Nu stiu daca am evoluat... sau dimpotriva... Mi-am dat seama mai demult... ca involuntar... I let people down. Nu stiu... chiar nu stiu ce faceam intr-a 9a sau a 10a atat de diferit de acu. Stiu, m-am schimbat. Recunosc asta, se simte in tot ce fac. Dar eu ma simt bine acu. Inca nu cred in „imaginea” mea de care trebuie sa am grija. Trebuie sa am grija sa nu fac rau nimanui si in rest... nu sunt datoare nimanui cu nimic.
Nu m-am schimbat pentru ca mi-am propus asta. Am avut norocul... sau nenorocul...luati-o cum va convine... sa dau peste oameni... sau sa dea oameni peste mine care sa ma influenteze in doze mai mari sau mai mici. Nu stiu cat rau mi-au facut, dar stiu ca, involuntar, m-au ajutat sa imi depasesc, nu intru totul e adevarat, niste complexe care inca il mai deranjeaza pe serban spre exemplu ( :)) ) . Nu imi pare rau pentru nimic, inca. :)
Partile bune pe care le vedeati voi mai demult sa stiti ca tot in mine sunt si ca nu le-am pierdut deloc. V-ati gandit ca poate, de vreme ce trece timpul, incepeti voi sa ma cunoasteti mai bine? Ma gandesc ca e normal sa vedeti la inceput ce e bine si frumos in mine. Dar tocmai de aceea sunteti cei mai buni prieteni ai mei. Sa tineti la mine si cand vedeti ca nu sunt perfecta. Si va sunt vesnic recunoscatoare ca ramaneti acolo ca altfel as fi ajuns o alienata de muuulta vreme.
Nu stiu daca va prindeti, dar chiar postul asta e o dovada a faptului ca am evoluat. Sa-mi fi spus voi acu jumate de an ca o sa ajung sa arunc in neantul netului o particica mica, mica din sufletelul meu, cum e asta, as fi ras jumate de zi. Si uite-ma intr-un avant de sinceritate tastand zeci de caractere, pentru unii patetice, e adevarat, pentru mine usuratoare. Daca ati ajuns sa cititi si asta inseamna ca intr-adevar ma iubiti ca eu m-as fi plictisit acu’ jumate de pagina.
Inchei aici. Poate va voi mai scrie mai incolo.
Cu drag,
Ralu
P.S: ma deranjeaza sa vorbesc despre mine cu apelativul „ralu” da’ imi place cand imi spuneti voi asa :) .
marți, 4 decembrie 2007
a devenit deja cert...ca eu nu am sa postez vreodata ceva filosofic si plin de sens pe blogul asta...pentru ca micul meu creier, dintr-o tehnica proprie de autoaparare, refuza lucrurile relevante. astfel incat, ca sa continuam traditia... simteam nevoie sa fac notabil ca pisica...mi-a mancat o tema :) aveam un eseu care acum mi-ar trebui pentru teza de joi..si am constatat cu stupoare..ca jumatate din pagina nu mai exista...si restu are un aspect mototolit si colturi ca si cum ar fi fost muscat din ea. concluzia: ete na :)) my cat eat my homework teacher :)
sâmbătă, 24 noiembrie 2007
Post despre nimic.
Nu stiu daca sunteti de acord cu mine sau daca vi s-a intamplat vreodata. Aseara am avut un „moment”. A fost un moment in care inspiratia divina, sansa, planetele, creierul inmuiat in alcool cu un instinct natural de protejare sau supravietuire, oricare dintre toate astea m-au facut sa iau o decizie pe care in mod normal nu as fi luat-o fara sa ma uit inapoi. Uite, aseara a fost „momentul” cand ce nu am putut sa fac de atatea ori, aseara s-a putut. Sa intorc spatele si sa nu ma intereseze. Am mai avut un moment de asta anul trecut. Exact aceleasi circumstante. Am inchis ochii, strans pumnii, moved on. Si a iesit bine. Victime colaterale, bineinteles, dar cine a avut de ramas a ramas. Am incredere in instinctele mele. Tot timpul am avut. Si teoretic merge. Aveti incredere in instinctele voastre. In ele se gaseste „acel ceva bun” care lipseste in mod normal din personalitatea noastra.
Recunosc, nu am experienta de viata nici cat negru sub unghie. Nu ma pricep la existentialism. Nu stiu sa dau sfaturi. Nu analizez nimic in profunzime. Nu ma intereseaza. Imi car viata „mediocra” in spate si incerc sa fiu fericita. Iubesc oamenii. Iubesc prea mult oamenii si ma atasez prea tare. Sufar rar, si deobicei incerc sa nu sufar in gura mare. Si stiu ca toata viata mea am sa depind de momente ca cel mai sus amintit. Sper doar ca in curand voi invata smecheria si voi reusi sa le fabric si singurica.
Recunosc, nu am experienta de viata nici cat negru sub unghie. Nu ma pricep la existentialism. Nu stiu sa dau sfaturi. Nu analizez nimic in profunzime. Nu ma intereseaza. Imi car viata „mediocra” in spate si incerc sa fiu fericita. Iubesc oamenii. Iubesc prea mult oamenii si ma atasez prea tare. Sufar rar, si deobicei incerc sa nu sufar in gura mare. Si stiu ca toata viata mea am sa depind de momente ca cel mai sus amintit. Sper doar ca in curand voi invata smecheria si voi reusi sa le fabric si singurica.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
