pentru ca azi am realizat ca mi-a crescut din nou parul la forme care nu imi plac, si pentru ca asa ca paru nimic nu e vesnic...in cinstea discutiilor care vor urma despre un subiect care pare infinit si care aduce un alt rezultat cu fiecare discutie, la fel ca in propozitiile prea lungi din teza de azi la care am luat pentru prima oara 9, aduc un omagiu unei garsoniere mici si albastre... ( reffer to piesa care spunea " asa e casa noastra, albastra"), si vietii palpitante la care visez, si in care am sa pot sa ma uit cu simpatie dar compasiune la oamenii in costume si vile care isi au lumea limitata de peretii biroului. si totusi, orice viata palpitanta necesita bani...si de unde timp de bani? nu ai cum sa le impaci. prin urmare...plm.